Știai deja că fructele sunt sănătoase dar niciodată nu te-ai gândit la asta prea mult. Ce le face sănătoase? De ce fructele sunt bune pentru corpul nostru? Pentru că au un profil nutrițional atât de echilibrat încât nicio altă grupă alimetară nu îl ”bate” – fibre, apă, minerale, vitamine, antioxidanți, carbohidrați, proteine și grăsimi. Stai, cum, au chiar și proteine?! Orice plantă are proteine și orice parte a plantei, că e rădăcină, tulpină, frunză, fruct sau sămânță, are o cantitate mai mică sau mai mare de proteine.

Fructele sunt pachete complete de nutriție, hai să parcurgem, pe rând, principalele lor caracteristice:

• carbohidrați
• fibre
• apă
• minerale
• vitamine
• antioxidanți
• proteine
• grăsimi

foto: Shumilov Ludmila – Unsplash

1. Carbohidrații

Fructele conțin carbohidrați simpli, sau monozaharide, cum ar fi glucoză, fructoză, zaharoză. Asta le face ușor digerabile și nutriția prezentă în ele ușor asimilabilă, fructele sunt bune fără îndoială. Glucoza este combustibilul de bază al corpului uman și al tuturor animalelor. Este produs în special de plante, prin fotosinteză, din apă și dioxid de carbon, și, pe scurt, înseamnă viață.

Fără carbohidrați, corpul începe să proceseze grăsimile și proteinele pentru a le transforma în glucoză, un proces foarte nesănătos și costisitor energetic care generează deșeuri metabolice, pe scurt, umple de toxine ficatul și toate organele de detoxifiere ale corpului.

Fiind ușor de digerat datorită lipsei de carbohidrați complecși, zaharurile prezente în fructe ajung mai repede în sânge și de acolo la fiecare celulă din corpul nostru. Mult mai rapid ca zaharurile din amidonoase, spre exemplu. Carbohidrații complecși sau polizaharidele au nevoie de mai multe etape pentru a fi procesați și împărțiți în molecule simple de zahăr, asta face digestia mai lungă, lucru ce implică timp.

Așadar, pentru o alimentare cu energie sănătoasă și rapidă, fructele mereu sunt cea mai bună alegere. Cu cât au mai mulți carbohidrați, cu atât mai bine. Pentru a beneficia de cel mai mare avantaj al fructelor, acela de energie aproape instantă, cele mai bune fructe sunt cele mai dulci. Dulce înseamnă viață :d

Nu degeaba cele mai multe din papilele gustative pe care le are omul sunt receptori pentru gustul dulce. Asta este un indicator clar pentru principalul aliment al omului.

foto: Irina Iriser – Unsplash

Disponibilitatea rapidă a combustibilului pentru celule face din fructe un aliment perfect pentru activitățile fizice și mentale. Starea de bine, claritatea în gândire, concentrarea și gândirea pozitivă pot fi influențate direct de ceea ce mâncăm, și nu numai pe termen lung în funcție de concentrația de minerale, vitamine, antioxidanți, acizi grași și aminoacizi esențiali din alimente. Ci imediat, pe termen foarte scurt de genul 15-40 de minute, prin digestia și asimilarea rapidă la nivel celular. Vezi cum fructele sunt bune oricum ai lua-o?

Creierul nostru are nevoie de multă glucoză pentru a funcționa bine, în stare de repaus consumă în jur de 20% din energia disponibilă în corp și mult mai mult în stare de intensă activitate mentală și concentrare. Asta explică de ce în dietele hipocalorice omul este mai iritabil, mai negativist, se concentrează mai greu și nu poate gândi cu claritate. Aceleași stări sunt prezente și în timpul dietelor sărace în carbohidrați gen paleo, keto, atkins.

Fructele sunt bune foto: Sarah Gualtieri – Unsplash

2. Fibrele

Un mit despre fructe este că, fiind carbohidrați simpli, cresc nivelul de zahăr în sânge foarte rapid și, în timp, provoacă diabet de tip 2. Greșit. Prin prezența fibrelor, zaharurile din fructe sunt eliberate lent, nu dintr-o dată, menținând nivelul glicemiei stabil. Țările cu cel mai mare consum de fructe au cele mai mici nivele de diabet zaharat. Altfel stă treaba cu sucurile din fructe, chiar și cele proaspăt stoarse, pentru că fibra este îndepărtată. Fibrele sunt de mare folos pentru menținerea nivelului echilibrat al zahărului în sânge, deci pentru prevenirea diabetului tip 2.

Plus că asigură și echilibrul florei intestinale, mențin sațietatea pentru un timp îndelungat, ajută la evacuare, combat constipația, curăță intestinul gros, absorb toxine și hormoni din intestine prevenind astfel reabsorbția lor în sânge prin pereții intestinului gros, scad nivelul de colesterol în sânge, etc. Fibrele sunt ceva grozav, fără îndoială nu îți dorești să le arunci la gunoi.

foto: Elena Koycheva – Unsplash

3. Apa

Un alt avantaj al fructelor este concentrația mare de apă. Până și cele mai cremoase fructe pe care în niciun caz nu le asociezi cu un conținut mare de apă au destul de multă. Spre exemplu bananele. Te-ai fi gândit că bananele sunt 3/4 apă? Da, 74% din compoziția unei banane este apă. Deci țin de foame dar și de sete.

Asta este cea mai bună hidratare pentru corpul nostru, apa organică și mineralizată din plante, care da, aduce și zaharuri adică energie la celule. Când noi pierdem în mod natural apă prin procesele de respirație, transpirație, urinare și defecație, nu eliminăm doar H2O și deșeuri metabolice. Ci și minerale, printre care sodiu și potasiu, doi electroliți de rol crucial pentru nivelul de hidratare la nivel celular.

Așa că ne convine să repunem aceste minerale la fiecare masă, la fiecare gustare. Iar dacă te gândești că dieta standard a țărilor dezvoltate este prea băgată în sodiu și foarte deficitară în potasiu (în unele țări foarte dezvoltate, precum SUA, 92% din populație are deficiențe de potasiu), atunci altfel privești un mănunchi de banane, nu?

Necesarul zilnic de potasiu pentru un adult este de aproape 5000 mg (adică 5 grame), și, deși pare mult, nu este deloc greu să-l acoperi cu o dietă bazată pe plante. Un mănunchi de banane are aproximativ 3000 de mg, deci fă-te prieten cu bananele. Îți dau energie aproape instant și pentru multe ore, dau sațietate și țin de foame (cu condiția să mănânci suficiente), îți îmbunătățesc tranzitul intestinal, îți refac echilibrul de electroliți, îți ridică starea de spirit și nivelul de optimism, etc.

foto: Dovile Ramoskaite – Unsplash

4. Mineralele

În opinia publică, fructele sunt bune ca o gustare rapidă ori un desert sănătos. Cel mult, fructele sunt recunoscute ca sursă importantă de vitamina C și antioxidanți. Ele nu sunt luate deloc în serios la masă; oamenii nu le percep ca îndestulătoare, sățioase, sursă de energie, sursă de proteine și grăsimi ori bogate în minerale și alți micro-nutrienți. Dar exact asta sunt. Haideți să vedem. Ce sunt mineralele?

Sunt părți componente ale scoarței terestre pe care trăim, deci ale rocilor și, implicit ale solului. Animalele nu au echipamentul fiziologic și anatomic necesar pentru a procesa aceste particule de rocă. Dar plantele cu asta se ocupă. Procesează mineralele din sol și le fac accesibile nouă, animalelor.

Există animale care mănâncă direct plante (animalele ierbivore care au o dietă bazată pe iarbă și frunze; animalele frugivore care își asigură cea mai mare parte din caloriile zilnice din fructe) și beneficiază de mineralele extrase de plante din sol; și există animale care se hrănesc cu aceste animale ierbivore și asimilează în corpul lor minerale care vin, inițial, tot de la plante – acestea sunt animalele carnivore.

Anatomia și fiziologia omului indică un animal capabil să digere, să proceseze și să asimileze nutriția din plante și incapabil să proceseze corect nutriția din carne și să rămână sănătos în acest proces, în detaliu poți citi în acest articol.

Știu că te-ai obișnuit să consideri carnea, lactatele și ouăle ca principala sursă de minerale, dar află că nu animalele produc mineralele. Nu vaca produce calciu, nu ficatul de porc sau oaie produce fier, nu scoicile și nici peștii produc zinc și seleniu. Plantele o fac.

Mineralele din sol sunt preluate de plantă și se găsesc în toate părțile ei constituente: în rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe și semințe. Așadar calciu se găsește și în fructe, nu doar în frunze ori semințe. Spre exemplu, portocalele au destul calciu, acesta fiind un mineral pe care ni-l oferă nu doar spanacul, frunzele de sfeclă, de kale ori semințele de susan.

În 5 portocale mari sunt în jur de 400 de mg de calciu, adică aproape jumătate din doza zilnică recomandată. Ai fi crezut? Tu știai portocalele doar ca sursă de vitamina C, nu? Și nu au doar calciu, asta îți e clar, nu? Niciun fruct nu are doar un mineral sau doar o vitamină. Portocalele au cupru, fier, fosfor, magneziu, mangan, potasiu, seleniu, zinc, ce mai, un profil complet și echilibrat de minerale.

În aceleași 5 portocale mari se găsește o treime din necesarul zilnic de potasiu, la fel pentru magneziu și cupru. Și asta doar în aproximativ 500 de calorii!!! Începi să înțelegi acum, mai bine, potențialul plantelor? Densitate calorică mică și densitate nutrițională foarte mare.

foto: Jeremy Yap – Unsplash

5. Vitaminele

Prin absorbția de nutrienți din sol și prin transformarea luminii solare în energie, plantele generează vitamine și alți nutrienți necesari vieții lor. Practic, plantele nu ar crește dacă nu ar fi suficient de sănătoase să ducă la capăt aceste procese. Așadar, o plantă sănătoasă înseamnă o plantă plină de vitamine.

Deja cred că ai ghicit că aceste vitamine sunt bine distribuite pe întreaga suprafață a plantei, implicit în fructe. De fapt, fructele sunt bune surse de vitamine. Aceleași 5 mari portocale de mai sus, care, apropo, se pot mânca la micul dejun, au toate vitaminele din grupul B (cu excepția lui B12, firește, care nu este o vitamină produsă de plante ci de bacterii).

Așadar, în aceste 470 de calorii din portocale (5 fructe mari) se găsesc:

• 75% din doza zilnică de B9 (acid folic)
• 60% din doza zilnică de B1 (tiamină)
• jumătate din necesarul zilnic de B6 (piridoxină)
• 1/3 din necesarul zilnic de B5 (acid pantothenic)
• un sfert din necesarul zilnic de B2 (riboflavină)
• 1/5 din doza zilnică necesară de B3 (niacină).
• peste jumătate din necesarul de vitamina A
• 1/6 din vitamina E

Asta pentru o femeie de peste 30 de ani care cântărește în jur de 70 de kilograme. Dacă aceeași femeie cântărește 55 de kilograme, atunci aceeași cantitate de portocale asigură mai mult din tot necesarul zilnic din aceste vitamine. Nu am zis nimic de vitamina C, dar cum nu, 5 portocale aduc 700% din doza zilnică de vitamina C!!!

Nu te panica, când vine de vitamina C din plante, prezentă în mod natural în aliment, vitamina C nu are efecte adverse asupra sănătății noastre (probleme apar la consumul de pastile de vitamine sintetice), deci nu limita consumul de portocale sau orice alte fructe.

Ai grijă de dinții tăi, totuși, după fiecare masă la care mănânci fructe acide, clătește bine gura cu apă sau, dacă ești acasă și ai cum, apă cu bicarbonat, mai multe despre cum să mănânci fructele sigur, în acest articol.

foto: Tina Vanhove – Unsplash

6. Antioxidanții

În procesul lor de a crește sănătoase, pentru a se proteja de efectul oxidativ al oxigenului și de razele ultraviolete ale soarelui, ori de temperaturi ridicate, uscăciune, salinitate și mulți alți factori de stres, plantele produc și antioxidanți. Sunt compuși chimici fabricați de pantă cu un anumit scop, ei jucând un rol în creșterea plantei sau în apărarea ei contra competitorilor, a patogenilor ori a prădătorilor.

Antioxidanții produși de plante se împart în trei mari categori: vitamine, carotenoizi și compuși fenolici. Toate fructele au antioxidanți, unele mai multe ca altele, deci și când vine vorba de antioxidanți poți declara că fructele sunt bune. Spre exemplu, până acum știai că fructele închise la culoare sunt bogate în antioxidanți, probabil singurele fructe care au antioxidanți.

Dar uite că și portocala are câteva zeci de flavonoizi, deci mulți alți antioxidanți pe lângă celebrele vitamine cu rol antioxidant, A, C și E. Toate fructele (și toate plantele) au antioxidanți, nu ar fi putut să crească, să se dezvolte ori să se coacă sănătoase fără să-și fi creat aceste măsuri de protecție împotriva mediului. Cum este logic, unele au cantități mai mari ca altele.

Așa că, atunci când vine vorba să alegi ce fructe să mănânci, probabil că ești înclinat spre cele cu cantități mai mari de antioxidanți – care sunt fructele de pădure. Deși îmi plac, le mănânc proaspete, congelate în smoothieuri ori în înghețate de fructe, sau în brioșe, nu le dau întâietate în dieta mea. Pentru că sunt foarte scumpe în comparație cu bananele, spre exemplu, care este fructul meu de bază. Și pentru că trebuie să mănânc o cantitate mult mai mare pentru a atinge același nivel de calorii, ele având o concentrație calorică mai mică, ceea ce le face și mai scumpe.

Pentru 700 de calorii, mănânc 800 de grame de banane, care aici, pe insulă, costă sub 1 euro, deci sub 5 lei. Coaja cântărește peste 1/3 din fruct, deci pentru 800 grame de pulpă de banană trebuie cumpărate 1,3 kg, la prețul de 0,65 euro/kg ajunge la 0,88 euro pentru cele 700 de calorii.

La afine, 700 de calorii sunt în 1,3 kg de afine (ce coincidență!) care proaspete sunt în jur de 13 euro!!! Kilogramul de afine de cultură proaspete ajunge la 10 euro. Iese mai ieftin cumpărând de la congelate, dar tot este 7 euro kilogramul și nici nu îmi plac prea mult la gust încât să mănânc multe.

Tu probabil ai alte prețuri când afinele sunt în sezon, dar tot destul de ridicate bănuiesc, ceea ce nu face afinele un fruct de bază într-o dietă sănătoasă pe care vrei să o susții toată viața. Din fericire, cum toate fructele (și toate plantele, repet) au antioxidanți, secretul consistă în varietate la un preț accesibil decât centrarea pe fructe la prețuri prohibitive.

7. Proteinele

Omul nu are mari nevoi zilnice de proteine din alimentație. Deși proteina, ca macronutrient, este de o importanță indubitabilă în funcționarea corectă a corpului nostru, cantitatea necesară mai degrabă mică decât mare. Pentru că organismul nostru este foarte eficient în reciclarea proteinelor, nu are nevoie decât de aminoacizii pe care nu îi poate fabrica el singur. Aminoacizi care sunt produși de prietenele noastre, plantele.

Unii cercetători declară că avem nevoie de 5% din caloriile zilnice din proteine – adică la o dietă de 2500 calorii pe zi, 125 de calorii să vină din proteine, împărțit la 4 câte calorii are un gram de proteine rezultă 31 de grame de proteine.

Alții spun că avem nevoie de 10%, 15% sau chiar 20% din caloriile zilnice. Alții zic 1g de proteine pentru fiecare kilogram de masă corporală. Pe când alții – 1,5g de proteine pentru fiecare kilogram de masă corporală. Ți-e clar că nu s-au pus încă de acord.

Dar, indiferent de cât e nevoie, te asigur că în plante găsești din belșug, chiar și dacă ți-ai propus să mănânci 40% de caloriile zilnice din proteine (nerecomandat, totuși). În leguminoase mai mult – în jur de 20% în boabele de fasole, linte, mazăre, năut, 40% în boabele de soia, tofu, tempeh, etc. În cereale destul de mult – 12-13%, în nuci și semințe oleaginoase peste 15%. Unele frunze mai puțin, 1,4% în salata verde; alte frunze, mai mult – 2,9% varza kale, 2,6% rucola.

foto: Oriol Portell – Unsplash

În fructe mai puțin decât în alte părți ale plantei, dar suficient – 0,6 % în pepene, 1,1% în banane, 1,4% în caise, 2% în avocado, 2,5% în curmale. Pentru că fructele sunt compuse în mare parte din carbohidrați și aceștia sunt simpli, de digestie rapidă, omul poate mânca mult mai multe fructe decât leguminoase, spre exemplu, sau cereale. Și asta face să mănânce destule proteine, chiar dacă mănâncă multe fructe și puține leguminoase, câteva cereale, cartofi, semințe și nuci, plus salată verde.

Spre exemplu, într-o singură zi, 10g proteine din fructe plus 20 din fasole, 20 din orez și ovăz, 5 din oleaginoase, 10 din cartofi, 5 din frunze verzi. Iată 70 de grame de proteine – înmulțite cu 4 calorii fiecare gram, 280 de calorii. Dintr-o dietă de 2500 de calorii pe zi asta înseamnă peste 11%, deci 11 procente din caloriile zilnice vin din proteine. Perfect!

Când vine vorba de banane, eu pot mânca la o masă în jur de 800-1200 de grame (adică între 7 și 10 banane medii), în funcție de cât îmi este de foame. Proteinele din această grămadă de banane sunt între 9 și 13 grame. Da, mai puține decât la fasole, dar totuși o cantitate deloc de neglijat. Asta dacă îți era teamă că dacă mănânci fructe nu o să ai deloc proteine. Și, te rog, observă în captura de mai jos, toți aminoacizii esențiali sunt prezenți, nu lipsește nimeni.

captură de ecran de pe cronometer.com pentru conținutul de proteine în 800g de banane

Știu ce zici, că nu poți mânca atât de multe banane. Dar te asigur că asta are legătură cu convingerea ta că bananele îngrașă; când o să îți schimbi mentalitatea și o să înțelegi că nu e adevărat, o să mănânci multe banane de plăcere. Și mai ales când o să vezi rezultatele în nivelul tău de energie și digestie.

Eu adoram bananele chiar și când credeam că îngrașă. În urmă cu mulți ani, când eram studentă, înainte de a afla că principala sursă de energie a noastră sunt carbohidrații, mâncam 5 banane – din ălea mari și lungi, deci 700 de grame în total – fără să clipesc și aș mai fi mâncat încă 5 dar mi se păreau scumpe (mai scumpe față de pâine și margarină, vreau să zic, mâncarea mea de bază în studenție).

Așadar, fructele, ca, de fapt, nicio plantă sau parte a plantei, nu sunt incomplete în proteine. Nu sunt o sursă secundară și fără valoare pentru proteine. Nu sunt proteine de mâna a doua. Ba chiar, prin digestia lor rapidă se transformă în proteine de cea mai înaltă calitate, deci fructele sunt bune surse de proteine.

Nu uita, nu avem nevoie de mari cantități de proteine în dietă, iar ce este în plus cauzează probleme rinichilor. În schimb, avem mari nevoi energetice în corp, iar energia ideală pentru noi sunt carbohidrații, nu proteinele.

Și carbohidrații, dacă sunt în plus, sunt stocați în ficat și în mușchi sub formă de glicogen. Carbohidrații sunt buni. Proteinele în exces, și e ușor să faci exces în societatea noastră obsedată cu proteinele, sunt rele. Repet. Carbohidrații sunt buni. Proteinele, cu mare măsură.

8. Grăsimile

După modelul proteinelor, cam la fel se întâmplă cu grăsimile când vine vorba despre mituri și convingeri greșite pe care societatea noastră le are înrădăcinate.

Tu, probabil, ai una din aceste convingeri:

• plantele nu au grăsimi, în afară de nuci și semințe oleaginoase
• fructele au doar carbohidrați
• fructele nu au grăsimi
• plantele nu au Omega 3
• fructele nu au Omega 3
• avem nevoie de colesterol alimentar pentru a fii sănătoși, doar că trebuie să mâncăm în moderație
• avem nevoie de grăsimi saturate în dietă, dar să avem grijă la cantitate
• avem nevoie de anumite tipuri de carne sau uleiuri de ficat de la anumiți pești pentru Omega 3

Toate afirmațiile de mai sus sunt false, dar hai să lăsăm demontarea acestor mituri pentru un articol separat. Acum să vedem, pentru ce produc plantele grăsimi? Lipidele sunt esențiale în funcționarea oricărei plante, ele furnizează energie pentru toate procesele metabolice, alcătuiesc alături de alte molecule structura membranei, sunt semnale intracelulare importante (pentru adaptarea la stresul din mediul înconjurător), etc.

De la rădăcină până la fruct, planta are nevoie de grăsimi pentru a funcționa corect și a se adapta la mediu. Când culegem un fruct din copac, culegem și aceste lipide pe care planta le-a produs pentru a-și crește fructele și a-și asigura supraviețuirea și răspândirea. Cantitatea de lipide din fructe este mică, cu excepția unor câteva fructe foarte bogate în grăsimi (avocado, măsline, nuci, durian), dar chiar și așa ori tocmai pentru asta fructele sunt bune pentru un corp sănătos fără exces de greutate.

Dar partea cea mai interesantă este că noi nu avem nevoie de mari cantități de grăsime în dietă, corpul nostru știe să producă grăsimi foarte bine. Ce nu poate produce corpul nostru sunt acizi grași esențiali, și îi cunoaștem ca Omega 3, 6, 9.

Dar niciun alt animal nu îi produce, plantele o fac, deci nu peștele face Omega 3 ci algele pe care le mănâncă peștii mici – prin bio-acumulare de la peștele mic la peștii prădători mari, Omega 3 din țesutul adipos ajunge la cantități mai mari în ficatul acestor prădători.

Iar de Omega 3 avem nevoie atât de puțin încât practic nu există astfel de probleme la o dietă complet vegetală, bazată pe alimente întregi, mâncate cât mai aproape de forma lor din natură. Chestia cu Omega 3 NU este că noi, oamenii, avem nevoie de mai mult; ci că avem nevoie de mai PUȚIN Omega 6, care concurează cu Omega 3 și îl poate face inutilizabil.

În Omega 6 abundă măslinele, spre exemplu, care au de 12 ori mai mult O6 decât O3, deci cine a spus că uleiul de măsline este sănătos te-a mințit. Și avocado are prea mult O6, cam de 16 ori mai mult ca O3 (rație 1:16). Sau semințele de floarea soarelui, undeva de 22 de ori mai mult. Deci pentru mai mult O3 în alimentație trebuie scăzute sau eliminate complet sursele de O6.

Ca regulă ușor de ținut minte, o rație de 1:1 e corectă. Adică o parte de O3 și altă parte egală de O6. 1:3 este încă bine, adică o parte de O3 la 3 părți de O6, rația asta o au în mod natural multe plante.

Necesarul zilnic de Omega 3 pentru un adult este de 1-1,5 g. Din 3 mere, 3 portocale și 4 banane se obțin 0,2 grame de O3. Și 0,6g de O6, deci vezi, raport de 1:3. Puțin, știu, dar așa și trebuie. Când unul mănâncă suficiente calorii în fiecare zi, chiar și doar din fructe se poate obține necesarul de O3.

Dar nu e nevoie să mănânci doar fructe, de fapt, foarte puțini oameni au putut menține cu succes pentru toată viața o alimentație exclusivă din fructe. Cereale, tuberculi, zarzavaturi, leguminoase, semințe și nuci – unde semințe, nuci și alte plante bogate în grăsimi în cantități foarte mici, gen 10 g pe zi, și cu prioritate cele cu un raport O3/O6 cât mai bun – ex: in, chia.

Spre exemplu, că tot vorbim de Omega 3, în 10 grame de semințe de in crude și râșnite sunt 2,3g de O3 și 0,6 de O6!!! Cât în 90 de grame de somon sălbatic!

Fără să mă iau de diferența de preț între 10g de in și 90g de somon sălbatic ori de diferența de calorii dintre ele, spun doar atât: peștele are colesterol, plantele nu.

Peștele, și în special somonul, prin bio-acumulare, este plin de multe deșeuri ce se găsesc în ocean (plasticuri, metale grele, medicamente, etc), care se stochează în țesutul adipos al animalelor marine, cu cât mai mari sau cu cât mai prădătoare, cu atât mai pline de poluanți; și ultima și cea mai impactantă, peștele are sistem nervos și simte durerea și panica morții – plantele nu.

Acum că ai aflat că fructele nu numai că au grăsimi, dar au chiar pe faimosul Omega 3, știi ce ai de făcut. Nu mai denigrezi fructele și le iei în considerare ca un aliment COMPLET, cu un profil nutrițional ideal pentru sănătatea noastră.

În concluzie, dacă ești în căutarea unei diete echilibrate, fă din fructe mare parte din alimentația ta zilnică pentru că ai înțeles bine, fructele sunt bune. După cum ai învățat din acest articol, sunt perfect echilibrate în macro și micro nutrienți, în proporțiile ideale speciei noastre.

Au toate caracteristicile pe care toți cercetătorii în nutriție și prevenția bolilor le recomandă: sunt antiinflamatoare, antioxidante, scad tensiunea arterială, previn bolile cardiovasculare, întăresc sistemul imunitar, mențin jos nivelul zahărului în sânge, previn și vindecă diabetul zaharat, reduc colesterolul, cresc hidratarea celulară, dau energie, claritate mentală, vindecă constipația, ajută la eliminarea toxinelor din colon, previn cancerul de colon, și alte tipuri de cancer, etc.

Ai prins ideea. Mâncând mai multe fructe și mai puține produse animale nu te face deficitar, dimpotrivă, îți vindecă carențele pe care le ai – nu-i așa că iei suplimente de magneziu și potasiu, multivitamine, probabil și Omega 3? – și te protejează de bolile care produc cele mai multe decese în fiecare an: bolile cardiovasculare, cancerul și diabetul. Fructele sunt bune pentru a te menține sănătos și a te apăra de boli.

Dacă ai nevoie de sfaturi pentru a mânca mai multe fructe, citește și articolul Află cum să incluzi mai multe fructe în dieta ta.

Ce părere ai? Știai că fructele sunt atât de potente? Scrie răspunsul în secțiunea de comentarii de mai jos.